BANATICA 28 2018 M UZE U L B A N ATU LU I M O NTA N REŞIŢA B A N AT I C A 28 Editura MEGA | Cluj-Napoca | 2018 COLEGIUL DE REDACŢIE/ EDITORIAL BOARD DUMITRU ŢEICU (editor-şef/chief editor), LIGIA BOLDEA (secretar de redacţie/editorial secretary), ADRIAN MAGINA (secretar de redacţie/ editorial secretary), LIVIA MAGINA, VASILE RĂMNEANŢU, ALEXANDRU SZENTMIKLOSI CONSILIUL ŞTIINŢIFIC/ SCIENTIFIC BOARD RADU ARDEVAN (Cluj-Napoca), IONEL CÂNDEA (Brăila), OVIDIU CRISTEA (București), COSTIN FENEȘAN (București), RUDOLF GRÄF (Cluj-Napoca), HARALD HEPPNER (Graz), ISTVÁN PETROVICS (Szeged), IOAN AUREL POP (Cluj-Napoca), MARTYN RADY (Londra), VICTOR SPINEI (Iaşi) Banatica are calificativul ERIH PLUS (European Reference Index for Humanities)/ Banatica is ranked ERIH PLUS (European Reference Index for Humanities). Banatica este indexată în baza de date EBSCO (Historical Abstracts with Full Text) / Banatica is indexed in the EBSCO database (Historical Abstracts with Full Text). Articole din această revistă sunt indexate în „Regesta Imperii” / Articles appearing in this journal are abstracted in „Regesta Imperii”. Toate materialele trimise spre publicare trec prin procesul de peer-review / All papers submitted for publication go trough the peer-review process. ISSN 1222-0612 BANATICA Orice corespondenţă se va adresa / Any mail will be sent to the following address: MUZEUL BANATULUI MONTAN 320151 REŞIŢA, B-dul Republicii nr. 10, ROMÂNIA E-mail: office@muzeulbanatuluimontan.ro; lboldea.ist27@gmail.com; adimagina@gmail.com http: www.muzeulbanatuluimontan.ro tel. 0355/401219; fax. 0355/401220 Editura MEGA | www.edituramega.ro e-mail: mega@edituramega.ro CUPRINS • CONTENTS • INHALT • SOMMAIRE ARHEOLOGIE Sorin-Marius Petrescu Alegerea şi organizarea spaţiului locuit în peşteri şi abri-uri din Banat .......................... 13 Abiding spaces selection and arrangement in caves and abris in the Banat ....................... 23 Monica Mărgărit, Adina Boroneanț, Clive Bonsall Exploatarea tehnologică a cornului în situl arheologic de la Ostrovul Corbului ........... 25 Technological exploitation of Cervus elaphus antler at the Mesolithic site of Ostrovul Corbului .................................................................................................................................... 44 Ioan Alexandru Bărbat Short considerations about the Starčevo-Criş figurines from the Șoimuş-Teleghi archaeological site, feature 176a (Hunedoara County) ...................................................... 57 Scurte considerații despre figurinele Starčevo-Criş din situl arheologic ȘoimuşTeleghi, complexul 176a (județul Hunedoara) ...................................................................... 76 Georgeta El Susi Economia animalieră a comunităţilor neolitice târzii (Vinča C1-C2) de la Uivar, județul Timiş ............................................................................................................................ 83 Animal husbandry of the late neolithic site (Vinča C1 and C2) at Uivar, Timiș County ... 100 Aurel Rustoiu, Iosif Vasile Ferencz Burebista at the Banat’s Danube. Archaeological and historical data regarding the evolution of settlements in the Iron Gates Region in the 1st century BC ....................... 123 Burebista la Dunărea bănăţeană. Date arheologice şi istorice privind evoluţia aşezărilor din zona Porţilor de Fier în sec. I a. Chr. ........................................................... 138 Flavius Petru Bozu Proiectile din piatră şi lut descoperite în castrele romane de la Vărădia, judeţul Caraş-Severin ......................................................................................................................... 151 Stone and clay missiles in the roman camps at Vărădia, Caraș-Severin County ............. 182 Doina Benea Atelierele de cărămidărie din canabele de la Apulum ...................................................... 191 Brick Workshops from the canabae of Apulum ................................................................... 201 Atalia Onițiu, Simona Regep Structură socială şi comportament funerar în oraşele Daciei romane (I). Ulpia Traiana Sarmizegetusa .......................................................................................................... 203 6 Social structure and funeral behavior in the towns of roman Dacia (I). Ulpia Traiana Sarmizegetusa ......................................................................................................................... 219 Călin Timoc Descoperirile arheologice de epocă romană de la Ramna (județul Caraș-Severin) și prima colaborare științifică între muzeele bănățene din Timișoara și Reșița................ 221 Roman age archaeological discoveries from Ramna (Caraş-Severin County) and the first scientific collaboration between the Banat Museums in Timişoara and Reşiţa ........ 232 Ana Cristina Hamat Lacăte romane din colecția Muzeului Banatului Montan Reșița .................................... 243 Roman padlocks from the collections of the Highland Banat Museum from Reșița ........ 250 Paul Grigore Dinulescu Două buterole de spatha din bronz descoperite la Drobeta............................................. 255 Two bronze spatha scabbards discovered in Drobeta.......................................................... 260 Mariana Balaci Crînguș Considerații privind producția ceramică în perioada romană târzie în sud-vestul Daciei ...................................................................................................................................... 263 Some considerations regarding ceramic production in the late roman period in southwest of Dacia ........................................................................................................................... 270 Călin Cosma Considerații privind prezența sax-urilor în morminte avare din Transilvania și Banatul românesc .................................................................................................................. 275 Saxes discovered in the avar graves from Transylvania and the Romanian Banat.......... 282 Alexandru Szentmiklosi Contribuții la repertoriul arheologic al localității Cornești, județul Timiș ................... 285 Contributions to the archaeological repertoire of Cornești, Timis County ....................... 305 Constantin Adrian Boia Cercetări arheologice de suprafață în localitatea Răcășdia (județul Caraș-Severin) (I) ............................................................................................................................................. 323 Field surveys at Răcășdia (Caraș-Severin County) (I)........................................................ 332 Patrick Chiroiu, Alexandru Szentmiklosi, Adrian C. Ardelean, Andrei Bălărie Primele investigaţii dendroarheologice privind fortificația de secol XVIII a Timişoarei............................................................................................................................... 339 Th first dendroarchaeological investigations on the fortification of Timișoara in the 18th century ............................................................................................................................. 353 ISTORIE Zoltán Iusztin Contribuții la istoria unei așezări dispărute: Mezősomlyó/ Șumig .................................. 367 Contributions to the history of a lost settlement: Mezősomlyó/ Șumig ........................... 382 7 Ligia Boldea In sedes judiciaria (II). Femei din Banatul medieval în fața scaunelor de judecată ale Curiei regale. Procese............................................................................................................ 387 In sedes judiciaria (II). Women in the medieval Banat before the court of Royal Curia. Lawsuits ...................................................................................................................... 418 Elek Szaszkó The Viceban, the Noble Judges and “the Traitor” (The Biographies of the Oszlári and the Porazfalvi Families) ................................................................................................. 419 Vicebanul, judele nobililor și “trădătorul” (biografiile familiilor Oszlári și Porazfalvi) .. 451 Ovidiu Cristea The aftermath of a victory: an episode of Stephen the Great’ s diplomacy after the battle of Vaslui (10 january 1475)........................................................................................ 453 Urmările victoriei: un episod din diplomația lui Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui (10 ianuarie 1475) ...................................................................................................... 463 Grzegorz Jawor Vigesima agnorum et decima porcorum. Redevances pastorales dans les villages valaques en Pologne aux XVe et XVIe siècles .................................................................... 465 Vigesima agnorum et decima porcorum. Veniturile realizate din păstorit în satele valahe din Polonia în secolele XV-XVI ................................................................................. 479 Adrian Magina Documente privind comerțul Caransebeșului în secolul al XVI-lea.............................. 481 References on Caransebeș trade in the 16th century ............................................................ 496 Anton E. Dörner Circumstanțele formării Principatului Transilvaniei și a curții princiare. Primul deceniu de evoluție (1541–1551)......................................................................................... 497 Circumstances of the Principality of Transylvania and princely Court building the first decade of development (1541–1551)............................................................................. 522 Dragoş Lucian Ţigău Familia Tivadar de Caransebeș în secolele XVI–XVII ..................................................... 523 Family of Tivadar of Caransebeș in the 16th–17th century .................................................. 542 Livia Magina Nuptialia festa agebantur: invitaţia de nuntă, sursă primară pentru istoria socială a Transilvaniei princiare .......................................................................................................... 549 Nuptialia festa agebantur: wedding invitations, a primary source for social history in Principality of Transylvania .................................................................................................. 559 Florin Nicolae Ardelean Evoluția funcției de căpitan general în Transilvania la sfârșitul secolului al XVI-lea și în prima jumătate a secolului al XVII-lea....................................................................... 561 The evolution of the captain general office in the Transylvanian army during the end of the 16th century and the first half of the 17th century ...................................................... 582 8 Vasile-Ionuţ Roma Reformarea administraţiei habsburgice de la Timişoara şi implicarea comisarului Ignatz Kempf de Angret în managementul personalului din Banat (1751–1754) ........ 583 The demilitarization Reform within the Habsburg Administration in Timișoara and the involvement of the court commissioner Ignatz Kempf von Angret in the personnel management in Banat (1751–1754) ..................................................................................... 618 Costin Feneșan Ein Handelsversuch der “K. k. privilegierten Handlungskompanie zu Temeswar und Triest” nach Siebenbürgen (1767–1768) .................................................................... 629 O încercare de comerț a “Companiei cezaro-crăiești privilegiate de comerț de la Timișoara și Triest” în Transilvania (1767–1768) .............................................................. 662 Paula Virag Evoluția demografică din comitatul Satu Mare la finalul secolului al XVIII-lea .......... 665 Demographic development in Satu Mare County at the end of the 18th century.............. 679 Dorin-Ioan Rus Efforts to improve salt transportation by land between Transylvania and Bukovina in the late 18th century........................................................................................................... 681 Eforturi de îmbunătățire a transportului de sare pe uscat între Transilvania și Bucovina în secolul al XVIII-lea ........................................................................................... 695 Mihaela Grancea Geografiile simbolice, imaginile Centrului, Principelui și Eroului Salvator în cântecul epic tradițional ....................................................................................................... 707 Symbolic geographies, images of Center, Prince and Saving Hero in the romanian traditional epic poem ............................................................................................................. 720 Răzvan Mihai Neagu Consideraţii privind implicarea în realizarea Marii Uniri a studenţilor teologi români din Banat care au studiat la Cernăuţi în perioada 1875–1918 ........................... 723 Considerations regarding the involvement in the realization of the Great Union of the romanian theologian students from Banat, who learned in Chernivtsi between 1875–1918............................................................................................................................... 736 Ovidiu Emil Iudean National sentiment and political pragmatism. The parliamentary representative Constantin Burdia and the “Romanian People affair” ...................................................... 737 Sentiment național și pragmatism politic. Deputatul parlamentar Constantin Burdia și “Afacerea Poporul Român” ............................................................................................... 750 Ionela-Felicia Moscovici Perspective asupra textelor memorialistice ale Primului Război Mondial în Banat .... 751 Oultlook on I World War memorials in the Banat ............................................................. 763 Mihaela Elena Stana, Carina-Ana Babeu Jurnalele de război ale bănățeanului Baneu Svetozar, participant la Primul Război Mondial................................................................................................................................... 765 9 War diaries of Baneu Svetozar from the Banat, a participant in I World War ............... 773 Emanuil Ineoan Acțiuni diplomatice de promovare a cauzei aromâne la Paris la sfârșitul primei conflagrații mondiale ............................................................................................................ 775 Diplomatic actions in favour of the Aromanian cause in Paris at the end of the First World Conflagration .............................................................................................................. 784 Minodora Damian Cinematografe din județul Caraș în perioada interbelică ................................................ 787 Movie theaters in Caraș-County during the interwar period............................................. 799 Eusebiu Narai Aspecte privind dezvoltarea meşteşugurilor în judeţul Caraş (1944–1948).................. 801 Aspects concerning the trades development in Caraș County (1944–1948) ..................... 812 Felician Velimirovici Câteva cazuri de “abateri de la morala proletară” ale membrilor PMR din Banat, la începuturile regimului comunist (1948–1950) .................................................................. 815 Several cases of “deviations from the proletarian morality” of Romanian Workers` Party from Banat at the beginning of communist rule (1948–1950)................................. 826 Vasile Rămneanţu Scriitorii – Securitatea – Partidul ........................................................................................ 827 The Writers – the Securitate – the Party .............................................................................. 845 VARIA Mihaela Vlăsceanu Considerations on the iconography of Mary in the Baroque sculpture from Timişoara................................................................................................................................ 849 Consideraţii asupra iconografiei Fecioarei Maria în sculptura barocă din Timişoara .... 855 Sorin–Marius Petrescu O inscripţie rupestră fragmentară inedită pe Valea Rudăriei (com. Eftimie Murgu, judeţul Caraş-Severin) .......................................................................................................... 857 A new fragmentary rupestrian inscription on the Rudăria Valley (commune of Eftimie Murgu, Caraș-Severin County) ............................................................................... 858 RECENZII, PREZENTĂRI DE CARTE Silvia Mustață, The roman metal vessels from Dacia Porolissensis, Seria Patrimonium Archaeologicum Transylvanicum, vol. 12, Editura Mega Publishing House, ClujNapoca, 2017, 374 p.+106 pl (Ana Cristina Hamat).............................................................. 861 Dan Deac, Artefacte romane de bronz din colecțiile Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Catalog de Expoziție Selectiv/ Roman bronze artefacts from the Zalău History and Art County Museum. Selective Exhibition Catalogue, Editura Mega Publishing 10 House, Editura Porolissum, Cluj-Napoca, 2018, 93p. 22 fig și 1pl. (Ana Cristina Hamat) ......................................................................................................................................... 864 George Valentin Bounegru, The Northeern Necropolis of Apulum „Ambulance Station” 1981–1985. Necropola nordică de la Apulum „Stația de salvare”1981–1985, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2017, 207p.+1pl. (Ana Cristina Hamat) .............................................. 865 Costin Feneșan, Diplomatarivm Banaticvm, vol. I-II, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016–2017, 380 + 530 p. (Ligia Boldea) .................................................................................. 868 Evelin Wetter, Corinna Kienzler, Ágnes Ziegler (eds.), Liturgische Gewänder in der Schwarzen Kirche zu Kronstadt in Siebenbürgen, Riggisberg: Abegg-Stiftung, 2015, Liturgische Gewänder in der Schwarzen Kirche zu Kronstadt in Siebenbürgen/ Rezumatul textului ştiinţific/ A tanulmányok összefoglalója/ Summary of the Essay Section, Riggisberg: Abegg-Stiftung, 2015, 482 p. (Edit Szegedi)......................................... 871 Andi Mihalache, Trecutul ca text: idei, tendințe, controverse, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017, 298 p. (Felician Velimirovici ) ....................................... 875 OBITUARIA Dr. Dumitru Țeicu: O evocare (1954–2018) (Rudolf Gräf) .................................................. 877 Despre arheologul Caius Săcărin (1950–2018) (Ovidiu Bozu) ............................................ 881 ABREVIERI BIBLIOGRAFICE ............................................................................................... 885 NORME DE TEHNOREDACTARE....................................................................................... 889 EDITORIAL GUIDE ................................................................................................................. 893 ARHEOLOGIE LACĂTE ROMANE DIN COLECȚIA MUZEULUI BANATULUI MONTAN REŞIȚA Ana Cristina Hamat* Cuvinte cheie: Dacia romană, Gornea, secolele II-IV, lacăt Keywords: Roman Dacia, Gornea, 2nd–4th centuries AD, padlock În colecția Muzeului Banatului Montan din Reșița se află, printre multe alte artefacte de epocă romană1, și cinci obiecte de bronz și fier cu o funcționalitatea care nu a fost până acum pe deplin lămurită2. La această situație a contribuit și faptul că pe teritoriul României astfel de artefacte au fost identificate mai rar3 și de multe ori în stare fragmentară, fiind deseori atribuite greșit din lipsă de bibliografie sau pur și simplu din cauza faptului că avem de-a face cu fragmente foarte mici. Pe teritoriul țării noastre, fragmente de lacăte, lanțuri sau cătușe au fost documentate din contexte de epocă pre-romană la Piatra Roșie4 și de epocă romană la Ulpia Traiana5, Porolissum6, Călugăreni7, Potaissa8, Ilișua, Bucium9, Praetorium- Mehadia10, Gornea11, Muzeul Banatului Montan Reșița, b-dul Republicii, nr. 10, e-mail: anahamat@yahoo.com Studiul artefactelor metalice de epocă romană aflate în colecția MBM ne-a fost facilitat de către dr. Dumitru Țeicu, care ne-a pus la dispoziție informații, poze și desene, sprijinindu-ne astfel efortul, motiv pentru care îi datorăm recunoștiința noastră. 2 Dorim să mulțumim pe această cale colegei noastre dr. Silvia Mustață care ne-a oferit ideea acestui articol prin prezentarea susținută de către domnia sa împreună cu Dorottya Nyulas Men in chains: a new iron shackle from the military fort at Călugăreni (Mureș County, Romani), lucrare în curs de publicare sub numele A new iron shackle from the military fort at Călugăreni (Mureș County, Romania). 3 Astfel de artefacte nu au beneficat până acum de o atenție deosebită. 4 Sîrbu et alii, 2005, 25, 83, 100, fig. 12, 29. 5 Alicu et alii, 1994, pl. 47 /768; Szabó 2014, 141, nr. 14, fig. 8. 6 Tamba 2008, 134, fig. VI. 2.5. 7 Mustață, Nyulas 2018, 1–7. 8 Bărbulescu 1994, 138, fig. 29/5. 9 Mustață, Nyulas 2018, 1–7. 10 Macrea et alii 1993, 104, pl. XXII/5. 11 Bozu 2008, 145, nr. cat 507. * 1 B A N AT I C A , 2 8 | 2 0 1 8 244 Sucidava12, Capidava13 și Ulmetum14. Aceste descoperiri provin din contexte de locuire, civile sau militare dintre cele mai variate, un exemplar de lanț provine din mithreum-ul de la Ulpia Traiana, și au fost datate în ansamblu între secolele II-VI, în locațiile pomenite mai sus. Între acestea se remarcă lacătele și lanțurile asociate cu acestea, categorie în care se integrează și piesele aflate în colecția Muzeului Banatului Montan. Pentru una dintre ele a fost stabilită parțial funcționalitatea, ea fiind deja publicată ca lacăt. Așadar, în articolul de față dorim să aducem în discuție lacătele romane descoperite în cadrul cercetărilor sistematice de la Gornea, parte a colecțiilor Muzeului Banatului Montan din Reșița. Dintre cele cinci artefacte, doar unul este complet, din a doua piesă se mai păstrează armătura, iar din al treilea lacăt mai există doar capacul din partea inferioară a acestuia. Din celelalte două piese se mai păstrează doar câteva zale din lanțurile care erau atașate de lacăt. În articolul de față vom încerca să prezentăm aceste artefacte și să le încadrăm din punct de vedere cronologic. Context de descoperire Toate cele cinci piese au fost descoperite în cadrul cercetărilor arheologice de la fortificația de tip quadriburgium, din punctul Căunița de Jos-Gornea (jud. Caraș-Severin), în sud-vestul României15 Pl. 1/1,2). Siturile de epocă romană din zona satului Gornea, punctele Căunița de Jos și Căunița de Sus, au suscitat interesul cercetătorilor încă din secolul al XIX-lea. Astfel, au amintit fortificația romană de la Căunița de Jos, atât L. Böhm care cercetează și descrie zidurile de 3–4 m înălțime spălate de Dunăre în 187816, precum și F. Milleker care citează lucrarea lui Böhm17. Informațiile sunt preluate de către P. Broșteanu în două articole publicate în periodicul local Foaia Diecezană din iunie-iulie 189018. Cercetările arheologice au loc pe parcursul anilor 1968–1969, fără îndoială sub amenințarea construcției noii hidrocentrale de la Porțile de Fier, iar în 1970 ruinele de la Căunița de Jos se aflau deja sub apă19. Cu dimensiunile de 41,50 × 41,50 m, având patru turnuri pătrate de colț și poarta pe latura sudică, Tudor 1948, pl. 31/1, 32/6. Covacef, Dobrinescu 1999, 273–283. 14 Piesă în curs de publicare, informație amabilă primită de la colegul nostru dr. Radu Petcu, căruia îi mulțumim pe această cale. 15 Uzum et alii 1973, 405–406; Gudea 1977, 38–88; Băjenaru 2010, 95–96; Benea 2016, 310– 311. 16 Böhm 1880, 179. 17 Gudea 1977, 38. 18 Broșteanu 1890, 1–3; Broșteanu 1890a, 1–2. 19 Milleker 1897, 76. 12 13 245 fortificația putea adăposti între 100 și 150 de soldați împreună cu familiile lor20. Materialul tegular descoperit aici indică prezența legiunii LEG(io) VII CL(udia), precum și a unei formațiuni de eq(uites) saci(ttarii)21. În legătură cu datarea fortificației, N. Gudea propunea perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al III-lea și secolul al V-lea. Doina Benea și, mai nou, Ct. Băjenaru propun ca datare perioada dintre începutul secolului al IV-lea, respectiv domnia lui Constantius I, și începutul secolului al V-lea22, bazându-se pe seria monetară care începe cu Constantinus al II-lea și se încheie odată cu Arcadius, dar și pe elementele de arhitectură23. Fortificația de epocă romană târzie descoperită aici avea pe partea cealaltă a fluviului un pandant în castrul de la Novae (Cezava) și făcea parte din planul imperial de a păzi și a deschide artera Dunării prin refolosirea unor fortificații existente sau prin construirea unor fortificații tipice pentru epoca romană târzie numite quadruburgium24. Despre perioada de dinainte de construirea quadriburgium-ului nu se știu foarte multe lucruri, însă Doina Benea presupunea că la finalul secolului al II-lea, la Gornea este stabilită o statio pentru supravegherea navigației pe Dunăre de către un detașament al legiunii a VII-a Claudia25. Despre contextul detaliat de descoperire al pieselor noastre nu știm mare lucru în afara informațiilor prezente în cele două publicații și a registrului de inventar al MBM. Pe baza acestora, suntem de părere că toate cele cinci piese au fost găsite în cadrul cercetărilor din anii 1968–1969, în interiorul fortificației din punctul Căunița de Jos-cetate. Descriere și discuții Piesa cu nr. inv. 3655 (Pl. 2/2 și 3/2) este lucrată din bronz, cu D26 = 4,6 cm și h27 = 4,2 cm. La momentul descoperirii sale ea a fost inclusă în cadrul obiectelor de metal și publicată sub denumirea de piesă în formă de „segment de cilindru”28, ca dovadă că la vremea respectivă funcționalitatea ei nu a fost ghicită. Astăzi știm că este vorba cu siguranță despre armătura de bronz care ar fi trebuit să învelească miezul de fier al unui lacăt. A doua piesă, cu nr inv 3724 (Pl. 2/3 și 3/3), este lucrată din bronz și a fost 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Gudea 1977, 74. Băjenaru 2010, 96. Benea 1996, 79; Băjenaru 2010, 96. Gudea 1977, 62. Benea 2016, 308–309. Benea 2016, 199, 205–206. Diametru. Înălțime. Gudea 1977, 84, fig 49/15. 246 trecută în registrul MBM ca „posibil capac sau fund de vas de formă circulară cu 2 orificii”. Dimensiunile sunt D = 5 cm, h = 1 cm, gt29 = 0,3 cm, artefactul fiind restaurat în proporție de 20%. Este vorba și în acest caz despre o parte dintr-un lacăt de bronz, mai precis partea de jos care învelea baza acestuia, fapt demonstrat de existența celor două orificii folosite la atașarea capacului de corpul lacătului cu ajutorul unor nituri. A treia piesă este un lacăt întreg, cu nr. inv. 3687 (Pl. 2/1 și 3/1), denumit de către registrul de inventar MBM ca „obiect cilindric care are pe partea superioară o proeminență verticală, iar pe partea centrală o bandă circulară din tablă de bronz”, având dimensiunile: D = 6,2 cm și h = 7,2 cm. Acesta a fost identificat corect abia în 2008, ca fiind un lacăt roman, „placat cu benzi de bronz și orificii transversale”30. Pe partea superioară, proeminența observată face parte din sistemul de tije care accesau lanțul. Lângă, o gaură mare de formă pătrată se află pe locul unde probabil că se găsea gaura pentru cheie. Din mecanismul interior de fier, din păcate nu se mai poate observa mare lucru datorită stării proaste de conservare și a unei restaurări nu tocmai fericite. Acest lacăt are dimensiuni mai mari decât precedentele. Alături de cele trei fragmente de lacăte se mai păstrează în colecția MBM și două fragmente de lanț de fier31 care, în mod clar, provin de la lacăte. Ambele piese păstrează și o parte din mecanism care, alături de zale, aduce piesele la dimensiunea de aproximativ 30 cm, grosimea barei de metal a zalei fiind de 0,4-0,6 cm. În componența ambelor lanțuri sunt câte două, respectiv trei zale în formă de 8 la care se adaugă o za obișnuită. Ambele lanțuri mai păstrează câte o parte din mecanismul lacătului format fie din două tije îndoite sau un bolț cu cap rotunjit, care de fapt face legătura între lanțuri și arborele interior acționat de către o cheie prin diverse tije de metal aflate și ele în corpul de fier al lacătului. Din punct de vedere al tipologiei, cele trei lacăte ale noastre corespund tipului de lacăt cilindric, al cărui diametru este inferior lungimii tipului 1 la Zeugma32. Concluzii Lacătele romane reprezintă un mecanism sofisticat, cu o construcție complicată bazată pe mișcarea transmisă cu ajutorul tijelor de metal și a presiunii care pune în mișcare un arbore interior. Ele erau realizate de către un lăcătuș 29 30 31 32 Grosimea tablei. Bozu 2008, 145, nr. cat 507. FNI. Dieudonné-Glad, Feugère, Önal 2013, 127–128. 247 specializat denumit clavicarius, claustratius artifex33. Un astfel de lăcătuș se poate să fi fost și Caratullio Cintusssi filio din Divodurum (Metz), Gallia Belgica, care se recomandă negotiatori artis clostrariae34. De-a lungul timpului, lacătele au fost descoperite pe tot teritoriul Imperiului Roman, în contexte de locuire, civile sau militare, fiind utilizate pentru a securiza bunuri sau a lipsi de libertate anumite persoane. Tipologia lacătelor romane este una diversă și folosește pentru a departaja forma, materialul, diametrul în raport cu înălțimea și modul de decorare. Toate cele trei piese din colecția MBM fac parte din categoria lacătelor cilindrice cu carcasă de bronz și mecanism interior de fier, având analogii descoperite la Augusta Raurica35. Aici, lacătele cilindrice au fost găsite în contexte de locuire, fie în diferite insula, fie în taberna sau chiar în castrul roman și au fost datate cu precădere în secolul al III-lea, cu exemple și în secolul al IV-lea36. Autorii publicării leagă toate aceste contexte de epoca romană târzie, asociindu-le cu armata prin faptul că au fost folosite pentru a securiza cătușe de mână sau de picior sau chiar armament, având bune analogii în descoperiri din castrele de pe limes37. Astfel de lacăte au mai fost descoperite și la Iatrus-Krivina38 dar și în provinciile italice39, în ambele locații fiind specifice antichității târzii. O altă locație cu astfel de descoperiri este și Zeugma, unde artefacte asemănătoare au fost datate în perioada cuprinsă între mijlocul sec. III și sec. IV40. În ceea ce privește cele două fragmente de lanțuri, o analogie pentru fragmentele noastre a fost găsită chiar pe teritoriul Banatului, în proximitatea castrului de la Praetorium-Mehadia. Piesa a fost descoperită în cercetările din 1943, pe latura de nord, între clădirea D și zid41, prin urmare tot într-un context militar. Alte analogii provin de la Porolissum42, Ulpia Traiana43, Capidava44. Datarea acestor analogii se încadrează în secolele III-VI. Este clar că în toate aceste locații avem de-a face cu fragmente de lanț care sunt parte componentă a unor lacăte. Cele cinci piese descoperite în anii ’60 în fortificația de epocă romană târzie de la Gornea trebuie puse în legătură cu prezența aici a armatei, ele au servit 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 Furger, Hürbin, Falchi 1990, 153. AE 1976, 0484. Furger, Hürbin, Falchi 1990, 158–160. Furger, Hürbin, Falchi 1990, 164–165. Furger, Hürbin, Falchi 1990, 164–165. GomolkaFuchs 1985, pl. 62, no. 991. Ciurletti 1996, 8081; Bassi 1996, fig. 29; Cavada 1996, fig 37, nr. 2. Dieudonné- Glad, Feugère, Önal 2013, 128. Macrea et alii 1993, 104, pl. XXII/5. Gudea 1989; Tamba 2008. Szabó 2014. Covacef, Dobrinescu 1999, pl. II. 248 mai mult ca sigur la securizarea unor elemente valoroase cum ar fi cuferele cu arme sau bani ori chiar ca să imobilizeze persoane, caz în care ar fi trebuit ca, pe lângă lanț, să aibă și cătușe. Din păcate, la Gornea nu au fost găsite cătușe, însă au fost găsite chei care puteau să fie folosite la astfel de lacăte45 – artefacte care deja sunt publicate. Suntem siguri că pe viitor vor fi publicate tot mai multe artefacte de acest fel, atât lacăte de epocă romană, cât și fragmente de lanțuri care provin de la acestea și, astfel, numărul de descoperiri din România să crească. BIBLIOGRAFIE Alicu et alii 1994, D. Alicu, S. Cociș, C. Ilieș, A. Soroceanu, Small finds from Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cluj-Napoca, 1994. Bassi 1996, C. Bassi, Catalogo e osservazioni di carattere tipo-cronologico, în Oltre la Porta, serrature, chiavi e forzieri dalla preistoria all’eta moderna nelle Alpi orientali, Trente, 1996, 84–93. Bărbulescu 1994, M. Bărbulescum, Potaissa: Studiu Monografic, Turda, 1994. Băjenaru 2010, C. Băjenaru, Minor fortifications in the Balkan- Danubian area from Diocletian to Justinian, Cluj- Napoca, 2010. Benea 1996, D. Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Timișoara, 1996. Benea 2016, D. Benea, Istoria Banatului. Antichitatea, București, 2016. Bozu 2008, O. Bozu, Catalogul pieselor romane și daco-romane din colecția Muzeului Banatului Montan, Reșița, 2008. Böhm 1880, L. Böhm, Alterthümer längst der Donau, în Archäologisch-epigraphische Mitteilungen aus Österreich-Ungarn, 4, 1880, 174–184. Este vorba despre o cheie cu trei dinți, descoperită în turnul de sud-est al quadriburgium-ului de la Gornea (Bozu 2008, 108–109, 347). 45 249 Broșteanu 1890, P. Broșteanu, Antichitățile de lângă Dunăre de la Panciova pănă la Rușava, în Foaia Diecezană, 24, 1890, 1–3. Broșteanu 1890a, P. Broșteanu, Antichitățile de lângă Dunăre de la Panciova pănă la Rușava, în Foaia Diecezană, 25, 1890, 1–2. Cavada 1996, E. Cavada, Chiavi e complementi di chiusura di eta romana e altomedievale: contesti di rinvenimento e cronologia di alcuni esemplri trentini, în Oltre la Porta, serrature, chiavi e forzieri dalla preistoria all’eta moderna nelle Alpi orientali, Trente, 1996, 94–103. Ciurletti 1996, G. Ciurletti, La chiave in eta romana, în Oltre la Porta, serrature, chiavi e forzieri dalla preistoria all’eta moderna nelle Alpi orientali, Trente, 1996, 67–83. Covacef, Dobrinescu 1999 Z. Covacef, C. Dobrinescu, Mecanisme de închidere descoperite în sectorul de est al cetății Capidava, jud. Constanța, în Pontica, 32, 1999, 273–283. Dieudonné- Glad, Feugère, Önal 2013, N. Dieudonné-Glad, M. Feugère, M. Önal, Zeugma. V. Les objects, Lyon, 2013. Furger, Hürbin, Falchi 1990, A. R. Furger, W. Hürbin, S. Falchi, Eiserne Vorhängeschlösser aus Augusta Raurica, Untersuchungen zu ihren Aufbau und ein Rekonstruktionversuch, în JAK, 11, 1990, 153–170. GomolkaFuchs 1985, G. Gomolka-Fuchs, Die Kleinfunde vom 4. bis 6. Jh. aus Iatrus, în Iatrus-Krivina, Spätantike Befestigung und frühmittelalterliche Siedlung an der unteren Donau II, Schriften zur Geschichte und Kultur der Antike, 17, Berlin, 1985, 149–190. Gudea 1977, N. Gudea, Gornea. Așezări din epocă romană și romană târzie, Reșița, 1977. Macrea et alii 1993, M. Macrea, N. Gudea, I. Moţu, Praetorium. Castrul și așezarea romană de la Mehadia, București, 1993. Milleker 1897, F. Milleker, Délmagyarország régiségleletei a honfoglalás előtti időkből, vol. I–II, Temesvár, 1897–1906. 250 Mustață, Nyulas 2018, S. Mustață, D. Nyulas, A new iron shackle from the military fort at Călugăreni (Mureș County, Romania), în Representations, signs and symbols. Proceedings of the symposium on life and daily life, Cluj-Napoca, 2018, 1–7 (lucrare în curs de apariție). Sîrbu et alii, 2005, V. Sîrbu, N. Cerișer, V. Romulus, Un depozit de piese dacice din fier de la Piatra Roșie (sat Luncani, com. Boșorod, judeţul Hunedoara) – A Deposit of Dacian Iron Objects in Piatra Roșie (Luncani village, Boșorod commune, Hunedoara County), BiblSeptem, 15, Sibiu, 2005. Szabó 2014, Cs. Szabó, Notes on the Mithraic small finds from Sarmizegetusa, în Ziridava, 28, 2014, 135–147. Tamba 2008, D. Tamba, Porolissum. Așezarea civilă (vicus militaris) a castrului mare. Un complex arheologic daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman IV, Cluj-Napoca, 2008. Tudor 1948, D. Tudor, Sucidava III, în Dacia (N.S.), 11–12, 1945–1947, 1948, 145–208. Uzum et alii 1973, I. Uzum, Gh. Lazarovici, I. Dragomir, Descoperiri arheologice în hotarul satelor Gornea și Sichevița, în Banatica, 2, 1973, 403–416. ROMAN PADLOCKS FROM THE COLLECTIONS OF THE HIGHLAND BANAT MUSEUM FROM REŞIȚA Abstract In the collections of the Banat Highland Museum from Reșița, among other artifacts dated in the roman period we have also five objects whose functionality has not yet been fully clarified. So, in this article we would like to present and discuss three fragmentary roman padlocks and two fragmentary chains belonging also to a padlock. They have all been found in the roman quadriburgium from Gornea-Căunița de Jos and dated in the IVth century AD. Been discovered in the late roman fortifications, all five of them are linked with the military activity and we can presume that they have been used for securing money, equipment or even to restraint someone. 251 Pl. 1. 1 Gornea-Căunița de jos, după Google Earth, accesat în 7.11.2018; 2 Zona GorneaCăunița, după INIS Viewer accesat în 7.11.2018. / 1 Gornea-Căunița, after Google Earth, accessed on 7.11.2018; 2 The area Gornea-Căunița, after Google Earth, accessed on 7.11.2018. 252 Pl. 2. Lacăte de bronz descoperite la Gornea- Căunița de Jos, fotografii personale. / Bronze padlocks discovered in Gornea-Căunița de Jos, personal photos. 253 Pl. 3. Lacăte de bronz descoperite la Gornea-Căunița de Jos, desene de G. Văcuță. / Bronze padlocks discovered in Gornea-Căunița de Jos, drawings G. Văcuță.